Spaţiul public este mai mult decât activitatea numită generic recreere. Să facem un exerciţiu: ce ne bucură privirea atunci când străbatem de grabă străzile pentru a ajunge la serviciu sau la şcoală? Mai privim în jurul nostru? Iar dacă cercetăm, ce vedem? Putem respira vizual sufletul urbei noastre? Sau devine doar praf şi eşapament?
Clădirile sunt trecute undeva în spate în fundal, dincolo de perdeaua de maşini parcate, cabluri şi reclame luminoase. Trotuarele nu mai sunt nici ele ce au fost. După îngustări făcute în favoarea lărgirii şoselelor, a apariţiei spaţiilor de parcare care niciodată nu sunt suficiente, indiferent de eforturile uriaşe depuse în acest scop, încercăm mereu să satisfacem nevoile de spaţiu ale maşinilor şi uităm de oameni. Nu am făcut decât să supra-simplificăm bogăţia fenomenului experienţei urbane. Am pierdut noţiunile de tactil, de poetic. Oamenii se deplasează rapid, traversează spatiul, nu mai au răgazul privirii în jur, şi tratăm la fel şi apa, cursurile de apă care ne traverseză oraşul. În curând vom vorbi şi de principalul element natural al Târgu Mureşului, despre râul care ia dat numele, acum însă ne concentrăm pe fratele mai mic, pe canalul numit Pocloş. Încercăm astfel să atragem atenţia asupra elementelor vii, şi a activităţilor plăcute de care încă se mai putem bucura în mediul urban.
Evoluţia spectaculoasă a cursului de apă, de la un canal al „leproşilor” (Poklos în limba maghiară) la o axă verde de promenadă, transformarea peste noapte într-un loc de întâlnire al bicicliştilor şi al skater-ilor, ne face să jubilăm. Înseamnă că am înţeles importanţa spaţiilor libere, tihnite, deschise şi beneficiile sportului în aer liber. Mărunte sunt intervenţiile de care ar mai fi nevoie pentru o experienţa deplină.
Există o tendinţă internaţională de reabilitare a fronturilor la apă şi de încurajare a transportului public, a mersului pe jos şi a folosirii bicicletei. În Olanda spre exemplu, pistele de bicicletă sunt primele dezăpezite iarna. Oraşe care şi-au acoperit cursurile mici sau mari de apă pentru a le transforma în şosele, au conştientizat importanţa prezenţei elementului natural în defavoarea unei temporare fluidizări de trafic şi încearcă acum re-descoperirea albiilor râurilor. Doar că cele două acţiuni solicită, fiecare în parte, sume uriaşe de bani. Şi, de aceea tendinţa actuală este de eficientizare a traficului, nu de fluidizare a lui.
istorie: raul Mark, mici ambarcatiuni, indiguire, vegetatie perimetrala
modernitate: raul Mark, acoperit pentru fluidizarea circulatiei carosabile
actualitate: proiect de re-descoperire a apei curgatoare si de a re-naturare a orasului
De aceea credem că problemele de trafic se rezolvă odată cu îmbunătăţirea legăturilor pietonale şi a transportului în comun. Avem nevoie de legături viabile, spaţii sigure şi confortabile.
Un oraş prietenos înseamnă un oraş al oamenilor, mai mult decât al maşinilor lor… Vrem oare ca malul să devină trotuar?
Apreciază:
Apreciere Încarc...
