Archive for Mai 2010

Banca „verde” din Tudor

26/05/2010

Nu este adevarat ca doar japonezii au mobilier urban inverzit! – banca „peddy” inventat de grupul Mindscape.

Si noi avem! – banca „verde” din Tudor.

Anunțuri

Intr-adevar, Green is the new grey

17/05/2010

Am iesit de la poiectare cu ganduri obscure si am luat-o spre centru. Era destul de caldut, asa pe la 3 dupamasa. Mi-a placut intotdeauna imaginea de pe str. Tineretului, cu atmosfera de urban absolut, cu Biserica Greco-Catolica(Ortodoxa), Hotel Grand, Romarta si blocurile in trepte deasupra. Nimic din imagine nu este natural. Totul a fost proiectat, gandit, sistematizat, construit, vopsit, tuns, taiat, umplut. Doar cerul nu, acolo inca n-am ajuns.

In fata Primariei, imi intorc privirea catre blocurile in trepte si Hopa, vad ceva dulce pentru inima.

Ce vad?

In spatiul acesta construit din beton si caramida se vad samburii secolului 21. Acolo sus, unde putine priviri ajung.

The grey and the new green.

Conceptul este simplu, si tot mai des utilizat in “vestul salbatic”. Avem uriase suprafete de acoperisuri. Unele sunt de tip terasa. Dece nu le-am putea folosi pentru crearea unor spatii verzi pentru compensarea spatiilor ocupate de cladirea in sine. Astfel se pot crea niste gradini,locuri de joaca sau de loisir, cu acces limitat, pentru locuitorii cladirii respective.

Blocurile in trepte din spatele complexului Romarta pot fi considerate ideale pentru realizarea spatiilor verzi de acest tip, datorita retragerii treptate a cladirii pe inaltime, din doua in doua nivele. In plus, accesul pe aceste terase se poate realiza direct de pe palierele deschise.

Totul depinde de vointa inhabitantilor.

Inca odata, oaza verde existenta.

Malurile străzii?

14/05/2010

Spaţiul public este mai mult decât activitatea numită generic recreere. Să facem un exerciţiu: ce ne bucură privirea atunci când străbatem de grabă străzile pentru a ajunge la serviciu sau la şcoală? Mai privim în jurul nostru? Iar dacă cercetăm, ce vedem? Putem respira vizual sufletul urbei noastre? Sau devine doar praf şi eşapament?

Clădirile sunt trecute undeva în spate în fundal, dincolo de perdeaua de maşini parcate, cabluri şi reclame luminoase. Trotuarele nu mai sunt nici ele ce au fost. După îngustări făcute în favoarea lărgirii şoselelor, a apariţiei spaţiilor de parcare care niciodată nu sunt suficiente, indiferent de eforturile uriaşe depuse în acest scop, încercăm mereu să satisfacem nevoile de spaţiu ale maşinilor şi uităm de oameni. Nu am făcut decât să supra-simplificăm bogăţia fenomenului experienţei urbane. Am pierdut noţiunile de tactil, de poetic. Oamenii se deplasează rapid, traversează spatiul, nu mai au răgazul privirii în jur, şi tratăm la fel şi apa, cursurile de apă care ne traverseză oraşul. În curând vom vorbi şi de principalul element natural al Târgu Mureşului, despre râul care ia dat numele, acum însă ne concentrăm pe fratele mai mic, pe canalul numit Pocloş. Încercăm astfel să atragem atenţia asupra elementelor vii, şi a activităţilor plăcute de care încă se mai putem bucura în mediul urban.

Evoluţia spectaculoasă a cursului de apă, de la un canal al „leproşilor” (Poklos în limba maghiară) la o axă verde de promenadă, transformarea peste noapte într-un loc de întâlnire al bicicliştilor şi al skater-ilor, ne face să jubilăm. Înseamnă că am înţeles importanţa spaţiilor libere, tihnite, deschise şi beneficiile sportului în aer liber. Mărunte sunt intervenţiile de care ar mai fi nevoie pentru o experienţa deplină.

Există o tendinţă internaţională de reabilitare a fronturilor la apă şi de încurajare a transportului public, a mersului pe jos şi a folosirii bicicletei. În Olanda spre exemplu, pistele de bicicletă sunt primele dezăpezite iarna. Oraşe care şi-au acoperit cursurile mici sau mari de apă pentru a le transforma în şosele, au conştientizat importanţa prezenţei elementului natural în defavoarea unei temporare fluidizări de trafic şi încearcă acum re-descoperirea albiilor râurilor. Doar că cele două acţiuni solicită, fiecare în parte, sume uriaşe de bani. Şi, de aceea tendinţa actuală este de eficientizare a traficului, nu de fluidizare a lui.


istorie: raul Mark, mici ambarcatiuni, indiguire, vegetatie perimetrala

modernitate: raul Mark, acoperit pentru fluidizarea circulatiei carosabile

actualitate: proiect de re-descoperire a apei curgatoare si de a re-naturare a orasului

De aceea credem că problemele de trafic se rezolvă odată cu îmbunătăţirea legăturilor pietonale şi a transportului în comun. Avem nevoie de legături viabile, spaţii sigure şi confortabile.

Un oraş prietenos înseamnă un oraş al oamenilor, mai mult decât al maşinilor lor… Vrem oare ca malul să devină trotuar?

Double double – Patrimoniu Alterat

14/05/2010

Tot la capitolul cabluri, fabrici si uzine as dori sa va prezint o disconcordanta intre peisajul urban Muresean in curs de Clujificare (fenomen pe care o vom explica alta data, dar totusi suna bine) si unele cladiri din centrul orasului, amplasate pe traseul turistic, in zona protejata?, care nu se armonizeaza nici decum cu noul trend high-tech, de sinceritate vizuala, in ceea ce priveste progresul tehnologic al telecomunicatiilor in patria noastra.

Aici ar fi de exemplu Biblioteca Teleki.

Un monument istoric, mediocru ca si estetica si importanta arhitecturala, unde as propune un upgrade benefic, in spiritul celei mai noi mode locale, la nivel de design urban.

Cam asa ceva…

Trebuie neaparat sa fim atenti la detalii!!!
Acolo, peste intrare e o bucata de fier, cu ceva pasare, foarte-foarte plicitistoare, si veche.
Vin turistii si il fotografiaza, caci saraci nu gasesc altceva mai fain in zona.

Hai  sa bagam ceva si acolo!
Un sul de cablu cred ca se asorteaza, si in plus se armonizeaza cu intreg conceptul propus.
Sa vedem :

Nu-i asa ca arata mai bine?

Concluzii:

+ Exista o cladire de patrimoniu, monument de arhitectura, acolo in spate, dincolo de cabluri.
Bibilioteca Teleki este una din cele mai importante institutii bibliotecare ale tarii; cu peste 40 000 de volume, cuprinzand adevarate raritati tiparite.
Cladirea in sine are peste 200 de ani si a fost proiectata explicit pentru a servii ca biblioteca. In stilul sau baroc tarziu,intr-un limbaj moderat, nu iese in evidenta dintre cladirile din jur. Totusi, pe langa Palatul Culturii si Biserica Reformata din Cetate, Biblioateca Teleki este cel mai vizitat obiectiv turistic din Tirgu Mures.

Un astfel de obiectiv merita sa fie curatat de cabluri, impreuna cu intreaga zona a pietei Bolyai.
Bufnita, recent reamplasata la locul sau original, este dovada clara a nesimtirii si indiferentei celor care sunt propietarii sulului de cablu amplasat pe suportul de fier forjat.

Un simbol a fost distrus.

lacul din oras

12/05/2010

imagine creata si trimisa de Pongracz Matyas, inspirat de lacul permanent langa Mures Mall.

Stop parazitilor de cabluri si reclame!

11/05/2010

Mai multe: cabluri si conducte


%d blogeri au apreciat asta: